Viktor Orban, care a anunțat duminică lansarea unui nou grup la Strasbourg, va face din această președinție bianuală un forum politic, scrie Le Figaro.
Bruxelles se pregătește mereu pentru ce e mai rău. Președinția maghiară a Consiliului UE, care începe azi 1 iulie ar trebui să dea de gândit liderilor, europarlamentarilor și diplomaților europeni. Ungaria nu este cel mai bun elev din UE. Ea a fost amendată pentru încălcările repetate ale statului de drept: atacuri la adresa drepturilor persoanelor LGBT și ale solicitanților de azil, insuficiențe în lupta împotriva corupției… Nouăsprezece miliarde de euro în fonduri europene sunt înghețate de Comisie.
Viktor Orban, apropiat de Vladimir Putin, își sporește provocările împotriva „Europei mainstream”. Sloganul acestei președinții este: „ Fă Europa din nou mare.” Aceasta este o referire explicită la Donald Trump, pe care premierul de la Budapesta vrea să-l vadă înapoi la Casa Albă. În timp ce partidul său, Fidesz, a fost înlăturat din PPE în 2021, Orban a semnat un manifest duminică la Viena în vederea creării viitoare a unui grup parlamentar la Strasbourg, numit Patrioți pentru Europa. „ Cetățenii europeni își doresc trei lucruri : pace, ordine și dezvoltare. Tot ceea ce obțin de la actuala elită de la Bruxelles este război, migrație și stagnare”, a justificat el.
Printre membrii fondatori prezenți alături de el, fostul premier ceh Andrej Babis , al cărui partid, Ano, a trântit ușa liberalului Renew, și FPÖ austriac, condus de Herbert Kickl. Această formație a fost până acum atașată grupului Identitate și Democrație (ID). O mână de ajutor de la Marine Le Pen liderului maghiar, care are nevoie de 23 de aleși din 7 țări pentru a-și forma grupul? „ Parlamentul European este un pic ca fotbalul. Dacă putem împrumuta jucători, o facem ”, a mărturisit sâmbătă un ales al RN din Franta.
Patrioții pentru Europa au deja 23 de oficiali aleși, iar partidele din cel puțin alte 4 țări, în special din Europa Centrală, sunt gata să se alăture. Rămâne de văzut dacă cei 30 de europarlamentari RN și/sau cei 20 de aleși polonezi al PiS care stau alături de Fratelli d’Italia a lui Giorgia Meloni vor face și ei această mișcare. „Scopul nostru este să devenim cel mai puternic grup de dreapta din politica europeană”, spune Orban.
O președinție sub supraveghere
Președinția maghiară va fi sub supraveghere atentă. Premierul belgian Alexander De Croo a dat tonul joi. „Președinția nu înseamnă că ești șeful Europei. Este vorba despre a face compromisuri. Acesta este un post interesant. Cu siguranță îl pot recomanda domnului Orban”, a glumit el. Ungurii, la rândul lor, lucrează pentru a-i asigura pe europeni. „Va fi o președinție ca oricare alta. Vom fi mediatori onești și vom încerca să cooperăm sincer cu statele și instituțiile membre ale UE”, asigură ambasadorul Odor Balint.
În această perioadă de tranziție instituțională, riscurile de posibile prejudicii aduse Coreper (unde stau ambasadorii UE) și diferitelor formațiuni ale Consiliului (unde se întâlnesc miniștrii UE) sunt destul de minime, cu excepția evenimentelor neprevăzute. Guvernul maghiar s-a asigurat, în cuvintele unui diplomat, să „curățeze agenda” , dând în cele din urmă undă verde multora dintre cei cărora s-a opus.
„Au lăsat să treacă Conferința interguvernamentală privind negocierile de aderare la UE cu Ucraina, cel de-al paisprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, angajamentele de securitate UE-Ucraina (neobligatorii, NDLR) să treacă și vor lăsa să treacă regimul de sancțiuni pentru activitățile destabilizatoare ale Rusiei”, enumeră diplomatul. Nerăbdătoare să pară ireproșabilă, Budapesta ar fi promis că nu va încetini viitoarele lucrări privind pactul privind migrația și azilul, cărora li se opun totuși.
Nu este în interesul Ungariei să saboteze această președinție. Acest lucru ar risca să interfereze cu mesajele politice majore ale lui Orban și să submineze unele dintre prioritățile pe care dorește să le vadă avansate în următoarele șase luni. Printre acestea, competitivitatea UE, ridicată la rang de mantra în timp ce țara se confruntă cu dificultăți economice semnificative. De asemenea, pe agendă sunt parteneriate strategice cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord pentru combaterea imigrației ilegale, „ progresarea relațiilor ” dintre UE și Turcia, criza demografică etc. Budapesta intenționează, de asemenea, să pună în lumina reflectoarelor țările din Balcanii de Vest pe care dorește să le vadă intrând în UE. Viktor Orban critică diferența de tratament dintre Ucraina și aceste țări.